O filosofie pentru viața cotidiană
Ce este libertatea interioară?
Este starea în care gândurile, emoțiile și acțiunile tale sunt ghidate de tine, nu dictate de circumstanțe, frici sau influențe externe sau tipare. Este capacitatea de a rămâne centrat, indiferent de haosul din jur.
Spre deosebire de libertatea exterioară – care depinde de condiții sociale, politice sau economice – libertatea interioară este un proces profund personal, accesibil fiecăruia dintre noi, chiar și în cele mai restrictive contexte. Dar câți ne mai bucurăm de ea? Câți dintre noi ştim măcar cǎ o avem, sau ce să facem cu ea pentru cǎ o avem. Libertatea pe care o avem, în loc să ne bucure, mai mult ne sperie…..pentru că, libertatea vine cu responsabilitate. Responsabilitatea de a-ți asuma ceea ce simți, ceea ce ai și ceea ce ești.
Filosofi precum Epictet, Marcus Aurelius sau Viktor Frankl au susținut că, deși nu putem controla ce ni se întâmplă, putem controla modul în care răspundem la ceea ce ni se întâmplă. Libertatea interioară este, în esență, puterea de a alege răspunsul nostru.
Pilonii libertății interioare
În practicǎ există niște reguli, chiar legi le-aș numi, fără care liniștea interioară nu ar putea fi experimentată. Suntem obișnuiți să avem control altfel suntem considerați slabi sau iresponsabili. Pur și simplu așa am preluat, iar acum simțim cǎ ne pierdem identitatea dacă încercăm să fim altfel.
Pe bună dreptate, ne pierdem identiatea, însă identitatea formată în mod condiționat. Acum putem să folosim libera alegere pentru a lăsa în viața noastră doar obiceiurile care ne servesc. Iată care sunt pilonii pe care se clădește o viațǎ trǎită în armonie și liniște interioară.
- Acceptarea: Cheia păcii interioare
„Fiecare lucru care ni se întâmplă este menit să ne pregătească pentru un bine mai mare.” <Marcus Aurelius > Acceptarea nu înseamnă resemnare, ci recunoașterea realității prezente fără a ne împotrivi inutil. - Detasarea: Eliberarea de atașamentele toxice
Epictet ne învăța să nu ne atașăm excesiv de lucruri, persoane sau rezultate. Când facem asta, pierdem controlul asupra propriei fericiri. - Autodisciplina: Puterea de a-ți controla gândurile
Libertatea interioară începe cu controlul asupra propriilor gânduri. În loc să te lași pradă fricilor sau scenariilor negative, poți alege să îți direcționezi mintea către soluții și perspective constructive. - Momentul prezent: Spațiul unde există libertatea
Viktor Frankl, supraviețuitor al Holocaustului, spunea: „Între stimul și răspuns există un spațiu. În acel spațiu se află puterea noastră de a alege răspunsul.” Când ne pierdem în trecut sau viitor, uităm că singura noastră putere este în prezent.
Cum cultivăm libertatea interioară?
Paradoxal, trăim într-o lume liberă, democratică, oricine poate posta orice pe social media, se vinde orice și se poate orice, numai să vrei. Cu toate acestea, boala acestui secol este frica. Ai citit foarte bine; FRICA. Frica a dus la izolare, izolarea la inacțiune, inacțiunea la involuție, involuția la lipsa fericirii și lipsa fericirii la un blocaj personal colosal.
Şi toate acestea pentru că, într-un anumit moment al vieții am dat altora dreptul nostru de a gândi, fără ca măcar sǎ fim forțați sǎ facem asta. Am ales comoditatea, am ales detașarea și distanțarea unii de alții, am ales ecranele și am refuzat cărțile și natura, am ales să fim victime în loc să cerem ajutor, am ales să purtăm măști pentru a evita momentele de onestitate și vulnerabilitate, am ales să căutăm bucurii mici și scurte pentru că asta se promova bine pe social media, am ales să ne pună alții diagnostice în loc să ne uităm singuri în interiorul nostru să simțim și să înțelegem ce e cu noi. Am ales…..și acum ne doare. Pentru că nu mai știm ce e cu noi și nu mai găsim remedii pentru anxietate, pentru ciclurile toxice în care intrăm în relațiile noastre, pentru furie, pentru viața plină de lipsuri uneori, alteori pur și simplu o viațǎ lipsită de sens.
Ce am pierdut atunci când am cedat dreptul nostru de a gândi?
Am pierdut conștientizarea prezentului, conectarea cu realitatea pură, dar mai ales…..IUBIREA. Am încetat să ne mai iubim. Suntem primii care ne ”biciuim” cǎ nu am fi suficient de buni, suficient de pregătiți, suficient de frumoși, suficient de apreciați, primii care ne spunem acolo, la nivel profund, că nu merităm, că unele lucruri sunt menite doar celor norocoși. Ne-am refuzat practic dreptul de a conține iubirea, și când nu o conții nu ai de unde oferi. Cum poți iubi dacă nu te-ai iubit pe tine niciodată la cel mai profund nivel ca sǎ poți cunoaște sentimentul? Iubirea reală nu poate fi decât necondiționată. Dacă încă te uiți în oglindă și nu ești recunoscator/recunoscătoare pentru ceea ce vezi și aștepți să arați într-un anumit fel pentru a te iubi și a zâmbi fericit(ă) în fața proiecției tale….nu ai cunoscut iubirea și nu o poți oferi.
Iar cei care nu se iubesc pe ei au nevoie de relații de atașament, au cerințe și așteptări de la ceilalți, caută relații care sǎ le umple golul interior.
Dar acest gol nu poate fi umplut decât cu atenția ta. Existǎ lumină în interiorul tău, dar ea va străluci când vei face un efort sǎ te uiti spre ea, să o accepți și să îți trăiești viața ca parte a acelei lumini.
Nu mai căuta lumina altora, aprinde farul tǎu!
Nu contextele exterioare sunt cauza îngrădirii noastre, ci frica noastră de a ne uita în interiorul nostru. Și pe bună dreptate. Dupǎ ce nu te mai vezi cu un prieten mult timp nu-i așa că te încearcă toate tipurile de emoții și întrebări? Nu-i așa că e greu să te vezi, mai ales cu un prieten care te-a dezamăgit? Simți că ai deschide o rană adâncă pe care vrei cu certitudine să o lași îngropată. Indiferent cine ești, care e trecutul tău, cât de bun prieten ți-ai fost sau cât de mult ai fugit de tine….până nu faci un pas spre tine nici fericirea nu va face pași spre tine. Pentru că tot ceea ce ți-ai dori și tot ceea ce ai nevoie se află în interiorul tǎu. Ai fost creat cu cel mai mare dar: LIBERUL ARBITRU.
Ce alegi astăzi?
Realitatea nu este altceva decat ceea ce vezi atunci când te uiți prin lentilele tale. Eu ma pot uita la munte și mă bucur de brazi, de grandoarea lor și de cât de frumos se plimbă norii pe vârfurile înalte, tu te poți uita la munte gândindu-te cât de greu ar fi să îl urci sau cât de frig sau pustiu ar putea fi sus. Ceea ce gândim reflectă ceea ce este în interiorul nostru.
Nu te amăgi cu explicații contextuale pentru a evita pura realitate. Ești ceea ce gândești, ești ceea ce alegi sǎ fii.
Însă reține, și lipsa alegerii este o alegere. Alegi sǎ faci nimic, să nu schimbi nimic, iar asta se va vedea clar atât în prezentul cât şi în viitorul tău.
Libertatea interioară ne oferă puterea de a trăi o viață autentică, în care suntem mai puțin influențați de zgomotul din exterior și mai conectați la ceea ce contează cu adevărat. Aceasta nu înseamnă absența problemelor, ci abilitatea de a le aborda cu calm și claritate.
Pe termen lung, libertatea interioară te ajută să:
- Reduci stresul și anxietatea, fiind mai conectat cu prezentul.
- Îmbunătățești relațiile, pentru că nu mai ești dependent de validarea externă.
- Trăiești cu sens și scop, în acord cu valorile tale.
Așa cum spunea Seneca: „Un om liber este acela care își aparține lui însuși.” Libertatea interioară este darul suprem pe care ți-l poți oferi, iar calea spre ea începe acum, cu fiecare mică alegere conștientă.